Am sa va vorbesc azi putin despre munca de proiectare in constructii in Australia, asa ca dragi cititori, daca nu sunteti de meserie, imi cer scuze azi, dar o sa va plictisesc.
Dupa cum spuneam, mi-am deschis o firma si am inceput sa fac desen tehnic pentru o alta firma australiana. In acelasi timp, incerc sa pornesc colaborari cu alte persoane din constructii pentru a putea face rost si de proiecte adevarate, in care sa fac si ingineria, nu doar desenul tehnic. Momentan insa, am sa va povestesc despre ceea ce inseamna proiectarea si ingineria aici.
Dupa primirea solutiei de la arhitect, inginerii se apuca de treaba, ca si la noi, cu o evaluare de incarcari. Aici in Western Australia sunt doua tipuri mari de incarcari, incarcari date de greutatea proprie (aici intra si utilele) si incarcarile date de vant. Nu exista seism (se fac niste verificari la 0.08g pentru cladirile foarte inalte, dar la cladirile mai mici nu exista), asa cum nu exista nici zapada (in Perth cel putin nu ninge niciodata, iarna temperaturile minime ajung pe la 2-3 grade C cu plus, deci nici adancime minima de inghet nu exista). Terenul este foarte nisipos, un nisip rosu-galbui, care dupa primii 30-40 de cm devine teren bun de fundare. Presiunile din ce am calculat eu pornesc de pe la un 250-300kPa.
Un proiect de constructii, din punct de vedere al rezistentei, este impartit in doua, inginerul proiectant face partea de design (stabileste dimensiuni de grinzi si stalpi, armari, detalii de noduri la cladirile metalice, dimensiuni si pozitii suruburi sau suduri), schiteaza totul (de cele mai multe ori chiar fara cote), desenand de exemplu pentru o hala simpla o sectiune, fatadele pe care pune profilele care tin panourile de tabla, un plan de acoperis si un plan de fundatii. Am fost surprins chiar ca la o hala cu o deshidere de 20m fundatiile aveau dimensiunile de 80x80cm si erau din beton simplu. Dupa ce inginerul proiectant stabileste toate aceste dimensiuni si schiteaza detaliile de noduri, proiectul merge la ofertare - firmele de constructii vin si fac oferte pentru lucrarea respectiva. Odata desemnat castigatorul, firma de constructii ia proiectul si il da catre departamentul de "fabricators", unde alti ingineri proiectanti fac detaliile la mm sau cm, in functie de nevoi. De acolo ies detaliile similare cu cele pe care le facem noi in Romania. Odata astea facute, ele merg catre inginerul proiectant pentru aprobare si apoi se trece la construit.
Din punctul de vedere al unui inginer proiectant roman, obisnuit cu calcule de seism si cu fundatii care stau pe un teren prafos de exemplu, proiectarea in Australia de Vest este floare la ureche. Sigur, sunt cateva necunoscute, de exemplu la metal m-am lovit de necunoasterea tipurilor de profile care se folosesc sau tipurile de otel care exista. De asemenea, obisnuit cu armari sanatoase in fundatii am ramas surprins de fundatiile de hala facute din beton simplu, in care singura bucata de otel care intra era carcasa de buloane pentru stalp. Adaptarea dureaza un pic, dar este clar ca munca e cel putin la jumatate fata de cat era in Romania pentru un proiect similar.
De altfel observi asa ceva mergand si prin centru. Cladirile inalte, in special cele care trec de 10 etaje si mai au cate ceva din structura la exterior par firave, zici ca sunt facute din bete. Chiar si incarcarea din vant, desi aici bate vantul binisor, nu mi s-a parut a fi ceva extraordinar fata de ce este in Romania. Am aruncat o privire si prin stasul de vant, este destul de complicat, la fel de alambicat ca si cel de la noi din Romania, formule peste formule, dar ca valori ale vitezei vantului nu difera prea mult fata de Romania. Pana la urma, la cladirile inalte vantul poate atinge sau chiar intrece seismul in Romania, asa ca si aici structurile cladirilor inalte sunt bine contravantuite. La casute insa... se schimba treaba. Sistemul de constructie este format din ziduri exterioare din doua randuri de caramizi cu spatiu la interior, iar zidurile interioare sunt formate dintr-o singura caramida (12,5cm grosime). Majoritatea caselor sunt parter, nu exista placi de beton peste parter, planseele sunt facute fie din lemn (in general lemn lamelar, lemnul de rasinoase e rar pe aici si deschiderile camerelor sunt destul de mari - livingul nostru de exemplu are 6x6m), asa ca niste grinzi de lemn de rasinoase ar fi cam la limita, se foloseste mai mult lemnul lamelar incleiat. Acoperisurile sunt destul de aplatizate, neexistang zapada nu se justifica o panta mare la acoperis si fara zapada sunt destul de usoare, nemaifiind o problema faptul ca popul se aseaza direct pe grinda de lemn. In cazul caselor cu etaj, nici aici planseele nu sunt facute din beton armat, se practica structuri usoare fie din lemn lamelar fie din ferme mici de metal (mai avantajoase deoarece permit introducerea instalatiilor printre gauri). Tavane false peste tot, evident. Ca si fundatii, o casa parter are fundatii pe sub ziduri de 30x30 de cm in pamant (evident mai inalte daca are casa si ceva trepte la intrare - dar nu prea se practica decat la casele la care terenul e in panta). Pe jos este o placa de beton armat armata ca si la noi cu plase.
In concluzie, pentru un proiectant din Romania, proiectarea in Perth este relativ simpla pentru cladirile normale, de zi cu zi, adaptarea constand mai mult in cunoasterea pietei, a materialelor si a tehnicilor de constructie folosite si nu neaparat in probleme cu calculul in sine a constructiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu