The Land Down Under - Day two

   Si a inceput ziua a doua... dis de dimineata, la ora 8 am iesit pe usa si impreuna cu Adina ne-am dus pe jos la un targ in apropiere. Intr-o parcare mare venisera o gramada de oameni cu tot felul de chestii pe care le vindeau, evident, second hand. Am dat acolo si peste un cuplu de romani care vindeau tot felul de chestii, fetele au vrut niste farfurii mai decorative si un set de cesti care aratau foarte bine. Cand au auzit romanii ca si noi suntem nou veniti in tara, ni le-au dat gratis, cadou de bun venit. Le-am multumit frumos, am mai luat de la niste chinezi niste cosuri de rufe de plastic noi la 8 dolari bucata si ne-am intors acasa.
   Pe la ora 12 am plecat cu autobuzul in centru, unde am ajuns dupa o jumatate de ora. Sa va zic cateva cuvinte si despre mersul cu autobuzul. In Perth, autobuzele apartin de TransPerth. Pentru a circula, Delia ne-a facut inca inainte de a ajunge noi aici (sar'mana) carduri SmartRider. Sistemul e similar cu cel englezesc - Tag on, Tag off - adica te urci pe usa din fata a autobuzului si dai cu cardul ca sa te vada si soferul, iar cand cobori dai iar cu cardul si sistemul iti calculeaza cat ai mers si te taxeaza in consecinta. Noua ne-a luat 3,40$ o calatorie in centru de persoana. Daca facem o cerere cum ca atunci cand ramanem fara credit pe card sa isi ia automat din contul de banca, ne mai da inca 10% reducere, deci ajungem undeva pe la 3$ calatoria in centru. Destul de scump, dar asta e.

   In centru am fost la Medicare unde in 10 minute ne-a rezolvat cu cardurile de sanatate. Momentan ne-a dat unele provizorii, ca niste bonuri fiscale, cele permanente urmand a veni in 2-3 saptamani prin posta. De acolo am fost sa mancam ceva in centru si am ales KFC. Fac aici o paranteza pentru a va descrie ce inseamna KFC in Australia. Sunt mare fan al KFC in Romania, ma asteptam sa fie cateva diferente dar peste ce am dat... In primul rand, scump. Un meniu trece de 10 dolari. Apoi, nu exista sosul nostru de usturoi, sunt niste sosuri care se pot asemui mai bine cu un fel de ... caca lichid. Un fel de sos cu piure pe fund in care sa bagi cartofii si carnea... ceva groaznic. Apoi carnea... nu are acelasi gust ca in Romania, nici pe departe. Ma refer la piele, ca puiul e tot pui. Crusta aceea in schimb... e jalnica. Cartofii prajiti sunt taiati atat de mari incat desi sunt facuti pe principiul cartofilor prajiti au mai mult un gust de cartofi wedges. In conluzie.. o porcarie. M-a pus Aghiutza sa ma duc la baie... baia din Gara de Nord in zilele in care arata ca fiind bombardata era lux pe langa ce am dat acolo. Mizerie, unu cred ca murea in closetul de langa al meu ca se auzeau niste zgomote... oribil... fara apa calda desi eram in buricul Perth-ului... nu pot descrie in cuvinte. Groaznic. In concluzie, m-am lasat pagubas, gata, nu mai mananc la KFC decat cand oi ajunge in Romania, iar voi, dragi cititori, daca vreti sa imi ascultati sfatul, fugiti de KFC cat va tin picioarele.
 Am fost apoi la banca. Noi ne facusem din Romania conturi la Commonwealth Bank of Australia, asa ca am fost doar sa ridicam cardurile. Eu mai aveam si de schimbat niste bani din dolari USD in dolari AUD, cursul mi s-a parut foarte OK doar ca mi-au retinut comision de 8 dolari. Cont din Romania imi facusem doar eu, i-am facut unul si Simonei, a durat 5 minute si a trebuit sa semneze o singura foaie desi am facut si cont, si internet banking si card.
  Dupa banca ne-am plimbat un pic prin oras si apoi ne-am intors acasa unde iar am cinat cu prietenii nostrii (traiasca) si ne-am cam betivit pana pe la 2 noaptea ci niste butoiase de Heineken de 5L luate de la Dan Murphy - magazin de bauturi - la vreo 29$ butoiasul. Cam asta a fost a doua zi.