sâmbătă, 10 noiembrie 2012

The Land Down Under - Ceva nou

   Iar nu am mai scris de mult... problema e ca vin seara de la lucru, destul de obosit pentru ca merg si cu autobuzul pe care trebuie sa il schimb si nu prea mai am chef de calculator in general. Am descoperit ca autorul meu preferat Clive Cussler are aici o gramada de carti scoase fata de ce era in Romania si imi petrec timpul citind seara.
   Cu munca... merge bine. Lumea este relaxata, linistita, se munceste mult dar desi in teorie muncesc mai mult decat in RO munca in sine este mai usoara, deoarece o faci in timp util. Sigur ca exista termene la care trebuie sa predai lucrarile, dar ai mereu timp sa le faci fara sa te dai peste cap lucrand noaptea.
   In rest... simti foarte bine satisfactia de a trai bine. Salariul iti ajunge pentru orice, nu exista disconfortul din RO cand te duci in Carrefour sau Kaufland si nu stii cum sa cauti al mai ieftin produs. Desi nu pot spune ca arunc cu banii, exista o relaxare mentala in faptul ca stii intrand in Woolworths sau Coles (un fel de Kauflanduri de pe aici) ca iti permiti sa iti iei orice de pe acolo. Sigur ca nu o faci, dar confortul de a trai cu gandul asta te face sa fii foarte relaxat si sa simti altfel viata.
   Am dat luni de permis... fara succes din pacate. Treaba sta asa, permisul romanesc este valabil 3 luni aici. Cum noi am ajuns pe 13 sept., permisul nostru este valabil pana pe 13 decembrie. Asadar m-am inscris sa dau de permis aici. Examenul teoretic, dupa cum am mai spus, e o balarie, foarte usor, cel practic insa...
   Problema este, pe langa condusul pe partea cealalta, faptul ca aici exista niste reguli foarte stricte care in RO nu prea se aplicau. De exemplu, esti obligat ca de fiecare data cand pui frana in trafic, indiferent de motiv, poate opresti la un semafor sau in coloana, sa te uiti in oglinda retrovizoare, lucru cu care nu sunt obisnuit si pentru care m-a depunctat. Apoi, trebuie cam odata la 10 sec. sa te uiti in oglinda retrovizoare... lucru pentru care iar ma penalizat pentru ca nu sunt obisnuit. De asemenea, la fiecare schimbare de banda este obligatoriu sa intorci capul sa verifici unghiul mort al masinii, lucru pe care il mai faceam si in RO dar doar atunci cand nu ma puteam asigura bine din oglinzi. Aici e insa obligatoriu, chit ca ai oglinzi bune. Asa ca iar m-a mai depunctat... Un punct aici, unul pe acolo si gata, nu a vrut sa imi dea permisul, motivul fiind ca uitatul in oglinzi nu este "a doua natura a mea" si l-am citat pe mosul John cu care am dat testul. M-am reprogramat pe 20 noiembrie si sper ca atunci, avand si experienta dinainte si mai conducand masina lui Stefan sa pot sa trec.
   Fie vorba intre noi, exista doua probleme adevarate cu soferia pe aici... in primul rand volanul pe partea cealalta, lucru cu care trebuie sate obisnuiesti ca sa nu intrii din greseala pe la vreo intersectie pe sensul celalalt. De obicei, cand sunt masini pe strada nu e o problema, ca te tii dupa ei, cand esti singur este un pic mai greu si trebuie un pic de atentie. Si al doilea lucru ar fi ca atunci cand ajungi intr-o intersectie trebuie sa te asiguri mai intai din dreapta si apoi din stanga, invers fata de cum e in RO. Din reflex, intorci capul mai intai spre stanga... asta e cel mai greu de prins. Daca la mersul pe banda cealalta trebuie doar atentie la intersectii, asta cu asiguratul mai intai din dreapta e mai greu, cere exercitiu.
   In rest... e liniste in AU. Si e asa de bine... in RO, avand firma mea si mai ales fiind si angajat, alergam mult dupa seriviciul oficial, ajungand acasa dupa 8-9 seara de foarte multe ori. Aici insa, cand s-a terminat programul, nu te mai deranjeaza nimeni, chiar te poti relaxa. Este o cu totul alta atmosfera de care ma bucur din plin.
   Am intrat oarecum in rutina de zi cu zi a vietii australiene.... asa ca experienta mea de emigrant nou se cam incheie. Pot spune ca nu regret nici o secunda alegerea facuta, a fost cu adevarat un moment de inspiratie. Da, este un pas mare, este o decizie greu de luat, dar pentru viitorul nostru este cel mai bun lucru pe care l-am putut face. Ne simtim bine si avem un viitor in fata... simtim ca putem construi ceva. Este un alt sentiment pe care ne bucuram sa il fi descoperit aici. Viva Australia!

Un comentariu: